Cuvânt înainte

Dacă eşti religios, îţi recomand să părăseşti acest loc şi să nu citeşti, deoarece scrierile următoare ar putea dauna moralului tău şi-ar putea sa te deranjeze. Mulţumesc!

Şi de-acum scriu cu diacritice.

Hristos a inviat!

Muză

Am muză. Misterioasă. Nenumită încă

De primăvară

M-am plimbat pe Bega. Folosindu-mă de super puterile mele. Şi sunt fericit!

Spre bucuria multora, am rămas deasupra şi Bega a rămas nedespărţită.

PS. Poate mai completez.

Pentru masculi

După cum zice şi titlul, postul următor e dedicat masculilor.

Read the rest of this entry »

La mulţi ani!

A trecut multă vreme de când am adormit. Anul nou venind, vă urez la mulţi ani!

Nu ştiu eu tocmai de ce voi, careva, mai citiţi ce scriu sau nu scriu eu. Norozi mai sunteţi. Deocamdată, pe anul asta cam de multe duminici am avut parte şi am suparat multă lume. Că aşa-s eu. Şi, cel mai important, poate pierd un an şi jumate de zile. Sper sa nu.

Mulţi ani, mulţi ani! Duminică toată ziua de astăzi, după ce mă trezesc.

Lame

Împreună cu dumnealui am săvârşit o mare ispravă pe care o să o şi arăt. Paşte fericit!

Postat in Uncategorized. Etichete: . 1 comentariu »

Mâine

Înainte de ora 12 cu puţine secunde se poate spune că mâine e astăzi. Dacă se spune suficient de alene încât mâine chiar să fie astăzi. Dacă da, se poate spune şi chiar să fie adevărat. Iar dacă mâine poate fi astăzi, astăzi nu poate fi mâine? Sau asta presupune sa meargă timpul de-a-ndoaselea? Dar asta nu se poate. Deci, dacă mâine e astăzi, astăzi e mâine. Totul e logic. În completare se poate spune că mâine va fi astăzi mâine. Logic. Iar dacă mâine va fi astăzi mâine, astăzi va fi mâine astăzi. Cum, la fel de bine, se spune “fă ce vrei atunci” când, de fapt, totul e despre “acum”. Adică acum fă ce vrei atunci. Dar atunci, adică acum. E atât de limpede totul! E mâine. Sau timpul deja merge invers?

Dormitul în maşină

Mă gândeam eu în timp ce călătoream în maşină dinspre şcoli înspre casă că ce bine ar fi să dorm puţin.

Acuma, în timp ce mă gândeam, eram ceva în genul:
Lateral cu centură, nesprijinit Frontal cu centură, nesprijinit

După care am ajuns cam aşa şi am adormit:

Lateral cu centură, sprijinit în cot Frontal cu centură, sprijinit în cot

Pe drum m-am tot trezit şi… nu mai ştiu exact. Ori după ce m-am trezit de tot, ori când m-am trezit şi am adormit apoi, ori ‘oi fi visat… cândva m-am gândit cum ar fi să te ţie ceva-n braţe. Şi m-am gândit şi ce. Cam ca când erai mic la mă-ta-n braţe şi te legana de dormeai. Şi ce bine dormeai. Ca să fie îndeplinite condiţiile, ar mai fi nevoie doar de braţele lu’ mă-ta (braţele mă-tii sună prea urât). De leganat, eşti leganat. Asta dacă mergi cu maşina, nu stai. Şi am făcut şi-o schiţă la “braţele lu’ mă-ta”. Şi nici nu mai ai avea nevoie de centură. Iaca cum m-am gândit:

Lateral fără centură, ţinut Frontal fără centură, ţinut

Dacă îmi face cineva nişte schiţe mai bune, mai frumoase sau dacă face cineva un prototip, îi dau o jumatate de os.

Iar pentru viitor am să mă gândesc şi la varianta pentru şofer. Să doarmă şi el.

3 picioare

Dacă n-am mai scris, înseamnă că am fost ocupat sau n-am avut chef să scriu sau n-am avut inspiraţie. Iar ca explicaţie în plus, am fost ocupat mai mult cu şcoala. Da, e trist, ştiu. Oricum, afectează.

Am avut un soi de revelaţie. Vorbeam cu un pretin despre mama lui. Mă-sa, mai pe scurt. Şi mă gândeam eu ce mare doamnă ar fi dacă ar avea măcar vreo trei picioare. Şi între fiecare două picioare ar avea ce are acum între cele doar două picioare pe care le are. Ar fi fost o super-doamnă. Ce-i drept, la momentul povestirii mă gândeam că picioarele ar fi fost pe-o linie toate. Dar acum iau în considerare şi varianta cu ele aşezate într-o formă geometrică numită triunghi. Atunci, în loc de două, ar fi trei. Mai doamnă decat înainte. Şi-acum vine partea următoare a teoriei. Dacă doamna n-ar fi avut activitate decât într-o parte, iar în cealaltă sau în celelalte n-ar fi avut deloc şi ar fi făcut şi un copil, atunci ar fi fost pe jumătate sau pe trei sferturi sfântă. Că no, era şi fecioară, dar avea şi prunc. Asta da doamnă. Iar dacă numărul de picioare ar tinde înspre infinit şi doar o parte ar fi activă, atunci doamna ar tinde spre sfinţenie absolută. Indiferent de aşezarea picioarelor. Iar pruncul n-ar mai fi prietenul meu. Că ar fi sfânt şi nu m-ar mai băga în seamă.

Comentariile vor fi moderate.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.